Joi, 28 Iulie 2011 17:28

Harman, Muntele de miere

Scris de  Cecilia Caragea
Acorda o nota articolului
(43 Voturi)

Cand iesi din Brasov pe DN 11, spre Targu Secuiesc, la doar zece kilometri, te intampina, dupa un sens giratoriu, Muntele de Miere, asa cum suna, in traducere, numele german Honigberg, cu varianta saseasca Hoenschbrich sau cea latineasca Mons Mellis. Evident, este vorba despre comuna Harman (sau Herman, dupa numele mai vechi). Se pare ca numele localitatii se datoreaza vechilor prisacari de pe dealul invecinat, Lempes, pe varful caruia se gasesc ruinele unei cetati din secolul al V-lea si care astazi reprezinta centrul unei rezervatii naturale. Aici se gasesc si rezervatiile Mlastina Harman si Malurile Raului Olt, rau care in lungul lui drum din Harghita, din vecinatatea localitatii Izvorul Muresului, si pana la varsarea in Dunare la Islaz, langa Turnu Magurele, strabate partea de nord a comunei brasovene. Aici, la Harman, poti descoperi flora specific montana si submontana si chiar cateva plante rare, precum Jimia sau Laleaua Pestrita. Dar, fara indoiala, Harman este vestit inainte de toate pentru biserica-cetate, atestata din anul 1240.
Puternic fortificata, biserica este inconjurata de un zid oval cu o inaltime de peste 12 metri si intarit cu sapte turnuri de aparare. Turnul-clopotnita a fost intr-o vreme cel mai inalt din zona. Sunt izvoare care par sa indreptateasca ideea ca satul si biserica ar fi apartinut Ordinului Cavalerilor Teutoni, prezenti in Tara Barsei in primele decenii ale secolului al XIII-lea, dar prima atestare documentara apare doar la 15 ani dupa alungarea lor, de-abia in 21 martie 1240, cand regele Bella al IV-lea a pus bisericile din Harman, Feldioara, Sanpetru si Prejmer sub patronatul Ordinului Cistercian. Biserica, impreuna cu fortificatiile ei, a suferit mai multe distrugeri, atat in urma invaziei tatarilor din secolul al XIII-lea, cat si a turcilor din secolulul al XV-lea. Apoi, in secolele XVI-XVIII, se succed mai multe inundatii si incendii si epidemii de ciuma, in urma carora biserica, impreuna cu fortificatiile ei, a fost renovata de mai multe ori, imbinand astfel stiluri diferite. Imbinarea elementelor renascentiste cu cele gotice vine astfel sa aduca o nota specifica. In biserica se mai pastreaza inca batranele banci de lemn din secolul al XVI-lea, insa din vechea fresca care acoperea intreaga biserica pana sub tavan mai sunt vizibile doar cateva fragmente. Astazi, biserica ar trebuie sa fie reconsolidata. Din cate se spune, o consolidare ar fi avut loc acum cativa ani, dar multiplele crapaturi par sa puna in continuare in pericol acest monument ce numara peste opt veacuri de istorie si care este prins in diferite circuite turistice.
Harman constituie o atractie nu numai datorita naturii si monumentelor sale. El se bucura de o viata intensa, reprezentand un important punct de atractie, inclusiv pe piata imobiliara. Trecerea timpului se face vizibila nu numai la biserica-cetate, ci in egala masura si pe strazile comunei, unde, alaturi de minunatele case traditionale, intalnesti si mizerele cladiri din anii socialismului, care nu mai sunt intretinute, dar si noile constructii ale ultimilor ani, unele dintre acestea fiind grupate in adevarate structuri rezidentiale.
Nu trebuie insa sa-ti cumperi o proprietate la Harman pentru a te putea bucura de sarbatorile traditionale de aici. Este vorba mai ales de Balul Penasilor, din primele zile ale anului, 1-8 ianuarie, sarbatoare care in mod traditional era legata de plecarea tinerilor in armata. Dar si de Maial, marea sarbatoare campeneasca inchinata protectorului vitelor, cailor, holdelor, viilor si livezilor, numit si Arminden, celebrat la 1 mai si considerat a marca inceputul verii. Sarbatorit la padure, in vii sau livezi, cu miel fript si vin rosu amestecat cu pelin, de la Maial nu poate lipsi spalatul cu roua, tavalitul prin iarba si strigarea pe nume a strigoilor, pentru a apara in acest fel vitele si holdele de boli si de stricaciuni. Sarbatoarea este deosebit de bogata in obiceiuri care ne incanta si astazi cu poezia lor. Mai apoi, la mijlocul lunii august, Zilele Harmanului te intampina nu numai cu o minunata slujba religioasa, ci si cu o petrecere campeneasca la care preparatele culinare traditionale, ce te imbie cu aromele lor, concureaza cu pitoreaca parada a costumelor populare. Sunt momente la care chiar merita sa revii la Harman.

  •  

Scrie un comentariu


Codul de securitate
Actualizeaza imaginea

sus