Comunicare in Arena

Comunicare in Arena (74)

Miercuri, ministrul polonez de finante facea, la Strasbourg, in fata europarlamentarilor, in calitate de reprezentant al tarii care detine presedintia Uniunii Europene, o declaratie socanta, incercand sa-i avertizeze ca trebuie sa actioneze rapid pentru a preveni un pericol major, referindu-se explicit la riscul de a ne confrunta in viitorii zece ani cu un razboi in Europa. Un razboi, doamnelor si domnilor! Ma gandesc intr-adevar sa obtin carte verde pentru copiii mei in Statele Unite ale Americii… In acelasi timp, intr-un raport, gigantul financiar elvetian UBS avertiza ca uniunile monetare nu se prabusesc fara un razboi civil sau alte forme de reactii autoritare. Este un cosmar pe care nimeni nu si l-a mai putut imagina de la cel de al Doilea Razboi Mondial pana astazi. Sa fie oare doar declaratii nesabuite sau trebuie sa le luam efectiv in considerare?
Oricum, nu putem sa nu observam si amplificarea din ultima saptamana a zvonurilor cu privire la o iminenta intrare in incapacitate de plata a Greciei, zvonuri la care pietele financiare reactioneaza in consecinta, si nu putem ignora nici vocile, mereu mai numeroase, care considera ca aceasta va reprezenta... mormantul Europei. In acest sens, trebuie subliniat efectul de domino prin care alte tari vor fi atrase pe panta prabusirii in faliment, eventualitate cu privire la care ne avertizeaza, printre nenumarate alte voci, chiar si Angela Merkel. Dar cu privire la costurile dramatice pentru statul elen, pentru regiune si pentru economia mondiala, pe care le implica intrarea in incapacitate de plata a Greciei, miercuri tragea un semnal de alarma si comisarul pentru afaceri economice si monetare, Olli Rehn.
In acelasi timp, sunt mereu mai multe semnale care indica o probabila reintrare in recesiune, semnale care au agravat de altfel si problemele tarilor din zona euro. Si Christine Lagarde a avertizat ca daca tarile dezvoltate vor reintra in recesiune, nimeni nu va fi crutat, sefa FMI insistand ca nu este vremea jumatatilor de masura, economiile occidentale aflandu-se intr-un cerc vicios, agravat de liderii politici care ar trebui sa faca front comun. In cazul Greciei, de exemplu, se anticipeaza o contractie economica de 5%. Iar un eventual faliment al acesteia, despre care se vorbeste tot mai intens, in special in ultimele zile, ar afecta nu numai sistemul bancar elen, dar si pe cel din Germania, Franta si Marea Britanie, iar efectul de domino se va extinde si asupra celui austriac precum Erste Bank, foarte activa in Europa Centrala, care ar fi puternic lovita de un faliment al Greciei.
La izbucnirea crizei din 2007-2008 erau voci care avertizau ca este doar inceputul si ca va urma o criza mult mai grava. Binecunoscuta teorie a crizei in W este doar forma atenuata a acelor aprecieri. Acum, la mai bine de un an de la izbucnirea crizei datoriilor suverane, optimismul legat de timida redresare de anul trecut a inceput sa se spulbere peste tot in lume.
Dupa "nationalizarea pierderilor" din 2008, atunci cand pierderile bancilor scapate de sub control au fost acoperite din bani publici, fara a se schimba insa modul de functionare al acestor institutii, datoriile au impovarat bugetele statelor, necesitand apoi programe de austeritate, iar jocul creditarilor, respectiv cresterea generala a dobanzilor, mai ales pentru creditele cerute de statele considerate cu risc, si declinul economic cu scaderea PIB-ului au dus, pe rand, la riscul de incapacitate de plata al Greciei si apoi al Irlandei, al Portugaliei si, in fine, punerea in discutie a solvabilitatii Spaniei, Italiei si chiar a Frantei sau a Angliei.




Asistam in aceasta perioada la dezbateri aprinse cu privire la posibila decizie a Consiliului Europei de a interzice, de luna viitoare, medicilor sa dezvaluie parintilor sexul viitorilor copii, din cauza ca, in unele tari, parintii apeleaza la avortul selectiv, pentru a nu a avea fete. Masura este preconizata pentru ca in unele tari foste sovietice, precum Armenia sau Azerbaidjan, dar si in Albania, tari care sunt membre ale Consiului  Europei, numarul de baieti este deja cu peste 10% mai mare decat al fetelor, iar o crestere a acestui dezechilibru ar putea evident sa ridice in viitor serioase probleme sociale. Trecand peste dificultatea ca hotararea Consiului Europei, care nu poate impune ordine guvernelor, sa fie transpusa in acte normative imperative in diferitele tari, se ridica automat o serie de intrebari de principiu.
De ce trebuie sa vizeze o astfel de hotarare tari precum Romania unde nu se inregistreaza, conform statisticilor si marturiei medicilor, o astfel de tendinta?
De ce este preferabil sa incerci sa interzici accesul la informatie, in loc sa desfasori actiunile necesare pentru a schimba  mentalitatile si a elimina, in secolul al XXI-lea, aceste prejudecati ce fac sa fie preferati baietii si care tin de atitudini si practici sociale legate de viata de familie mult mai ample si extrem de serioase?
Este oare o tendinta normala sa abdicam de la libertatea de informare si sa introducem astfel de cenzuri? Daca astazi interzicem parintilor sa afle rezultatul unei analize care ii priveste direct si sa afle care este sexul viitorului lor copil, maine oare ce vom mai interzice? Pentru ca, fara indoiala, aflarea multor informatii poate conduce si la reactii neconvenabile.




Vineri, 16 Septembrie 2011 07:43

Brancusi, mereu mai departe de Romania...

Scris de Cecilia Caragea

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Brancusi nu a mai putut reveni in Romania, fiind considerat un artist decadent. Apoi aceeasi Romanie a refuzat sa primeasca atelierul artistului care a revenit, in final, Frantei. Anul trecut, Romania, chiar daca nu mai era guvernata de la Moscova si nici macar nu mai era comunista, a fost total dezinteresata de licitatia de la Paris, licitatie care, in afara de o serie intreaga de obiecte personale, printre care si pipa si flautul artistului, cuprindea si o lucrare de seama, Sarutul, din 1935. Totul putea fi obtinut cu mai putin de doua milioane de euro, echivalentul a doua-trei sali de sport din cele ce se construiesc cu mult elan astazi. Acum asistam la o noua curiozitate romaneasca. Municipiul Targu Jiu realizeaza o intelegere cu doua fundatii americane pentru construirea unui centru Brancusi in apropierea Coloanei Infinite, numit Centru de interpretare si vizitare. In urma unui scandal, proiectul pare a fi abandonat. Nu stiu daca era un proiect serios si benefic sau nu. Dar stiu ca, daca Romania ar vrea intr-adevar sa aiba un brand de tara, daca ar vrea sa se faca intr-adevar cunoscuta si apreciata in lume, ar trebui sa nu mai neglijeze mostenirea colosala pe care ne-a lasat-o Brancusi la Targu Jiu. Brancusi este poate cel mai apreciat artist plastic al secolului trecut. In orice caz este considerat artistul care a deschis drumul catre arta plastica moderna.
Sunt nenumarate monumente ale diferitilor artisti de valoare cu care se pot mandri diferite orase ale lumii. Dar exista un singur oras in intreaga lume care sa faca parte integranta dintr-o opera de arta. Si acesta este orasul Targu Jiu. Orasul pe care Brancusi l-a integrat in lucrarea sa creata spre cinstirea eroilor gorjeni care s-au jertfit in razboiul de reintregire. Lucrare care a fost la un pas de a fi distrusa si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si apoi sub regimul comunist. Monumentul porneste din Valea Jiului cu Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului, pentru a continua mai departe cu orasul propriu-zis si cu biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel si, in fine, culminand cu Coloana Infinita. Nu este o figura de stil sau o metafora. Este chiar modul in care Brancusi si-a conceput acest monument. De altfel, singurul proiect de acest fel realizat de el, cu toate ca au existat multe propuneri care i s-au facut in intreaga lume.




Marti, 13 Septembrie 2011 17:37

Congresul Culturii Europene

Scris de Cecilia Caragea

La sfarsitul saptamanii trecute, in Polonia, la Wroclaw, s-a desfasurat Congresului Culturii Europene, a carui principala tema de dezbatere, Arta pentru schimbari sociale, a atras peste 300 de invitati si a prilejuit peste 100 de evenimente in perioada 8 - 11 septembrie. Un adevarat megacongres organizat de Polonia, in calitate de tara aflata la Presedintia Uniunii Europene, si prin care aceasta a vrut sa sublinieze ca Europa nu inseamna doar strategii economice si politice, ci, poate, inainte de toate, o diversitate si o dinamica culturala esentiala pentru viitorul Uniunii. De fapt, a fost vorba de o manifestare culturala de exceptie care a imbinat dezbaterile mai largi, tipice unui congres, cu evenimentele caracteristice unui festival, concerte, proiectii de film, diverse spectacole si expozitii de design, arte vizuale si arhitectura. (Majoritatea evenimentelor au pornit de la cate o propunere inedita, precum concertul care a starnit un deosebit interes si care i-a pus alaturi pe compozitorul polonez, considerat un clasic in viata, Krzysztof Penderecki, castigator al mai multor premii Grammy, si pe celebrul chitarist al trupei Radiohead, Jonny Greenwood, evident doi artisti total diferiti.) Caracteristica principala, atat a dezbaterilor, cat si a evenimentelor prin care s-a evidentiat acest festival de exceptie, a stat sub semnul interferentelor artistice si al interdisciplinaritatii. Astfel, problemele culturale au fost privite in stransa lor interdependenta cu cele economice, ideologice, politice ori sociale, fara a neglija interferentele cu dinamica descoperirilor stiintifice sau cu cea - cu nimic mai putin importanta - a conceptului de libertate. Ce inseamna sa fii european? - este o intrebare veche, dar mereu actuala, ce-si cauta raspunsurile in mereu noi contexte. Sunt doar cateva din temele majore care au animat discutiile celor patru zile.
Interesant este faptul ca orasul Wroclaw a absorbit mai multe fonduri europene decat Romania in intregul ei. Astfel, nici nu este de mirare modul in care arata orasul si modul in care a fost capabil sa organizeze acest eveniment de exceptie. Din delegatiile mai multor tari au participat academicieni, filosofi, oameni de arta, chiar ministri ai culturii. De la noi, Constantin Chiriac, Directorul Teatrului National Radu Stanca din Sibiu si parintele Festivalului International de Teatru de la Sibiu, s-a bucurat de o apreciere cu totul deosebita. De altfel, domnia sa reprezinta un personaj de o mare anvergura nu doar pentru Romania, ci si pentru Europa. Iar prin alte parti ale Europei s-ar putea sa fie chiar mai cunoscut si mai apreciat decat la noi... Acest lucru poate fi vazut si din inalta decoratie  belgiana, Ofiter al Ordinului Coroanei, pe care a primit-o anul acesta, in 30 mai.
Polonia este fara indoiala o tara de la care avem multe de invatat si, poate, mai ales modul in care sa ne promovam interesele si valorile, pentru ca daca tu nu te straduiesti sa ti le promovezi, nimeni nu va veni sa faca acest lucru in locul tau.




Marti, 13 Septembrie 2011 12:00

Valoarea sondajelor si cultura nationala

Scris de Cecilia Caragea

Este laudabila initiativa ziarului Adevarul de a realiza o campanie Alege simbolul orasului tau, urmata de Alege simbolul Romaniei. O asemenea campanie ar trebui sa ne ajute pe toti sa constientizam valorile orasului in care traim si pe cele ale Romaniei. Ce anume vom alege depinde insa in mod esential de ce cunoastem si intelegem cu adevarat, iar atunci cand alegerea se realizeaza prin vot electronic depinde, evident, asa cum sugera, intr-un comentariu, un roman plecat in Occident, si de cascada de voturi introdusa de o institutie sau alta. Pentru ca altfel este de neconceput ca, asa cum a aparut pe siteul www.adevarul.ro, astazi, la ora 12, sa fie votate la concurenta Palatul Prefecturii din Galati, Palatul Vulturul Negru din Oradea si… Coloana Infinitului. Nu este vorba de a subestima o anumita valoare a primelor doua, dar este imposibil de conceput cum ele pot fi votate la concurenta cu un monument care reprezinta, poate, prinicipala carte de vizita a Romaniei in lume. Este bine sa avem si umor, dar nu cred ca simbolul Romaniei poate fi stabilit cu argumente de tipul: Si io votez pt coloana infinitului, dar din alte motive, reprezinta teapa romaneasca stilizata, fiecare segment de coloana - un episod de suferinta si chin al poporului roman. O teapa infipta in lumea asta, strangulata din loc in loc ca sa se simta mai bine. Vorbind despre valorile si simbolurile noastre cred ca ar fi necesar sa incercam sa intelegem reala lor valoare. Altfel, este foarte usor sa ajungem sa trecem totul in derizoriu. Si patrimoniul cultural, si propria istorie, si, in final, pe noi insine.




Pagina 13 din 15
Te afli aici: Comunicare in Arena